Transferurile de la bugetul de stat ar trebui să ajungă direct în bugetele locale de nivelul întâi şi nu prin intermediul consiliilor raionale. De această părere este primarul satului Calfa din Anenii Noi. Ludmila Ceaglic a declarat pentru Info-Prim Neo că de multe ori transferurile bugetare pentru primăriile săteşti sunt întârziate, fapt ce determină tergiversarea unor proiecte. Primarul susţine că unele practici de a include bugetele locale de nivelul întâi în bugetele locale de nivelul doi au ca efect intervenţia nivelului raional în gestionarea resurselor financiare locale. Astfel se creează relaţii neoficiale de subordonare, care nu sunt stipulate în legislaţie.
„Transferurile lunare de la Direcţia finanţe raională, preconizate pentru ajustarea bugetelor, întârzie adeseori. Acestea sunt efectuate în dependenţă de relaţiile interpersonale pe care le ai cu ei. Sursele financiare către administraţiile de nivelul întâi ar trebui să vină direct de la Ministerul Finanţelor. Direcţia finanţe raională este un aparat birocratic, unde se iau salarii, iar activitatea este ineficientă. Nu primim nicio asistenţă practică de la ei”, a declarat Ludmila Ceaglic.
Primarul satului Calfa a mai spus că acest sistem de transferuri în doi paşi, întâi către bugetele raionale, apoi către bugetele locale, este nu doar complicat, ci şi unul lipsit de transparenţă. „Descentralizarea puterii şi descătuşarea noastră ne-ar permite mai multe lucruri. Suntem legaţi cu multe structuri care nu au nici o obligaţiune, dar ne împovărează pe noi pe zi ce trece. La momentul actual asistentul social, dar şi şeful de post îşi desfăşoară activitatea în Primărie, însă sunt angajaţi ai structurilor raionale. Este un paradox, pentru că lucrurile trebuie rezolvate în comunitatea noastră. În acest caz nu ai dreptul nici să le indici ce să facă, nici să îi obligi să ia atitudine faţă de anumite situaţii, pentru că ei aparţin altor structuri”, a menţionat Ludmila Ceaglic.
Primarul satului Calfa notează că în teritoriu femeile, care mai frecvent ca în mediul urban devin victime ale violenţei în familie, au nevoie de susţinere, însă în buget nu sunt prevăzute niciun fel de surse în aceste scopuri. Nici pentru cultură sau asistenţă socială nu se alocă suficiente finanţări. „Cum poţi să faci cultură cu 90 de lei alocaţi pentru un locuitor în an sau cum poţi să oferi ajutor unei persoane dezavantajate atunci când de la stat vin doar câte 300 de lei?”, remarcă Ludmila Ceaglic.
Subiectul a fost abordat şi în cadrul Conferinţei Naţionale „Rolul APL în asigurarea Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen la nivel local”, organizată în contextul Săptămânii Europene a Democraţiei Locale (10-16 octombrie) de către Cancelaria de Stat cu sprijinul partenerilor de dezvoltare − Guvernul Suediei, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women), în cadrul PCDLI . PCDLI susţine Guvernul Republicii Moldova în procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale şi urmăreşte scopul de a asigura grupurilor vulnerabile, inclusiv categoriilor discriminare, social excluse şi marginalizate, beneficii egale de pe urma descentralizării şi dezvoltării locale.
21.10.2011
